Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române

S T A T U T U L pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române

Fragment – Extras

SECŢIUNEA  I

A. Parohia
Art. 43 - Parohia este comunitatea creştinilor ortodocşi, clerici şi mireni, situată pe un anume teritoriu şi subordonată centrului eparhial din punct de vedere canonic, juridic, administrativ şi patrimonial, condusă de un preot paroh numit de chiriarhul (arhiepiscopul sau episcopul) eparhiei respective.
Art. 44 - Înfiinţarea, organizarea, schimbarea limitei teritoriale şi desfiinţarea de parohii se aprobă de către Consiliul eparhial, ţinând seamă de cerinţele misionare şi pastorale din teritoriu.
Art. 45 - Credincioşii parohiei au următoarele drepturi: de a beneficia de asistenţă religioasă, de a alege şi a fi aleşi în organismele parohiale, de a beneficia de ajutor filantropic, după posibili-tăţi; şi îndatoriri: de a susţine, întări şi mărturisi credinţa Bisericii Ortodoxe; de a vieţui potrivit învăţăturii de credinţă ortodoxă; de a participa la sfintele slujbe; de a se împărtăşi cu Sfintele Taine; de a împlini faptele milei creştine; de a întreţine şi a ajuta Biserica şi pe slujitorii ei.
Art. 46 - (1) Comunitatea credincioşilor care nu poate susţine cu mijloace proprii o parohie, prin hotarâre a Permanentei Consiliului eparhial, se poate alătura la o comunitate vecină, împreună cu care formează parohia. În acest caz, comunitatea care se alătură poartă denumirea de filie, iar membrii săi au aceleaşi drepturi şi îndatoriri faţă de parohie ca şi cei din comunitatea la care se alătură.
(2) Prin hotărâre a Permanenţei Consiliului eparhial, parohiile cu posibilităţi economice ajută parohiile sărace şi cu număr mic de credincioşi.
Art. 47 - (1) În eparhiile Bisericii Ortodoxe Române, ţinând cont de condiţiile misionar-pastorale şi de numărul de credincioşi, de posibilităţile materiale, ca şi de situarea lor în mediul urban şi rural, parohiile sunt de 3 categorii, pe baza unor criterii stabilite de consiliile eparhiale.
(2) Clasificarea pe categorii a parohiilor se aprobă de Permanenţa Consiliul eparhial, în baza raportului cuprinzând datele statistice oficiale (număr de credincioşi, condiţii materiale, zonă geografică, medie de vârstă etc.).
Art. 48 - (1) Pe durata activităţii lor în parohie, preoţii şi diaconii sunt datori a locui în parohie, în case parohiale, acolo unde acestea există, sau în case închiriate, şi au dreptul de folo-sinţă gratuită a unei anumite suprafeţe de teren, proprietatea parohiei, aprobată de Centrul eparhial.
(2) Pentru asigurarea unei prezenţe stabile a preotului (preoţilor) în parohie, acolo unde nu se află casă parohială, aceasta va fi construită, iar dacă nu sunt condiţii pentru construire, Consiliul parohial va lua măsuri pentru achiziţionarea unei case existente sau pentru plata chiriei locuinţei preotului, până când se va construi o casă parohială nouă.
(3) La parohiile şi bisericile noi, consiliile parohiale, sub îndrumarea Centrului eparhial, vor prevedea în buget, vor iniţia şi susţine construirea de case parohiale destinate ca locuinţă slujitorilor Sfântului Altar.

B. Parohul
Art. 49 - (1) Preotul paroh, ca delegat al chiriarhului, este păstorul sufletesc al credincioşilor dintr-o parohie, iar în activitatea administrativă este conducătorul administraţiei parohiale şi preşedinte al Adunării parohiale, al Consiliului parohial şi al Comitetului parohial.
(2) Numirea sau revocarea din oficiul de paroh se face de chiriarh într-o şedinţă a Permanenţei Consiliului eparhial, având în vedere calitatea activităţii desfăşurate.
(3) Din motive administrative, misionare sau disciplinare, oficiul parohial se poate încredinţa de către chiriarh şi celorlalţi preoţi slujitori, într-o şedinţă a Permanenţei Consiliului eparhial.
Art. 50 - În cadrul întreitei slujiri preoţeşti, învăţătorească, sfinţitoare şi pastoral-misionară, parohul exercită următoarele atribuţii:
a) săvârşeşte Sfânta Liturghie şi Laudele bisericeşti în duminici, sărbători şi în alte zile ale săptămânii, cu rostirea cuvântului de învăţătură; săvârşeşte Sfinte Taine şi ierurgii; catehizează copii, tineri şi adulţi conform îndrumărilor Centrului eparhial şi asigură accesul zilnic în locaşul de cult, conform programului afişat la intrarea în biserică;
b) duce la îndeplinire toate dispoziţiile prezentului statut, ale regulamentelor bisericeşti şi ale organismelor bisericeşti centrale în ceea ce priveşte parohia;
c) duce la îndeplinire hotărârile organismelor eparhiale şi dispoziţiile autorităţii superioare bisericeşti (protopop, episcop sau arhiepiscop) referitoare la viaţa parohială;
d) întocmeşte şi duce la îndeplinire prevederile programului anual al activităţilor pastoral-misionare, social-filantropice şi administrativ-gospodăreşti ale parohiei, încunoştiinţând Centrul eparhial şi pe credincioşi de rezultatele acţiunilor întreprinse în acest sens;
e) cu aprobarea prealabilă scrisă a chiriarhului, reprezintă parohia în justiţie, în faţa autorităţilor locale şi faţă de terţi, personal sau prin delegaţi. În aceeaşi măsură, clericii din parohii, în virtutea jurământului de ascultare (subordonare) faţă de chiriarh depus la hirotonie, şi, respectiv, monahii, în virtutea votului monahal al ascultării, pot să compară în faţa instanţelor judecătoreşti numai cu aprobarea prealabilă scrisă a chiriarhului, inclusiv în cauze de interes personal;
f) convoacă şi prezidează Adunarea parohială, Consiliul parohial şi Comitetul parohial;
g) duce la îndeplinire hotărârile Adunării parohiale şi ale Consiliului parohial;
h) ţine registrul cu evidenţa tuturor parohienilor;
i) ţine la zi evidenţa botezaţilor, cununaţilor şi decedaţilor din parohie în registrele speciale (mitricale) şi emite certificate de botez şi de cununie;
j) administrează patrimoniul parohiei în conformitate cu hotărârile Adunării parohiale şi ale Consiliului parohial şi controlează modul de administrare a bunurilor instituţiilor culturale, social-filantropice şi fundaţionale bisericeşti din parohie;
k) întocmeşte şi ţine la zi inventarul bunurilor parohiei de orice natură, biblioteca, precum şi arhiva parohiei. Deţine sigiliul parohiei pe durata oficiului de paroh.
Art. 51 - (1) Pe lângă preotul paroh, într-o parohie pot fi unul sau mai mulţi preoţi şi diaconi slujitori numiţi de chiriarh într-o şedinţă a Permanenţei Consiliului eparhial. Numărul slujitorilor la parohie se stabileşte în funcţie de cerinţele misionar-pastorale locale constatate de conducerea eparhiei.
(2) Parohul, preoţii şi diaconii slujitori, precum şi personalul bisericesc neclerical sunt datori să locuiască în parohie.
Art. 52 - (1) La parohiile cu mai mulţi preoţi slujitori, aceştia sunt egali în drepturile şi îndatoririle sacramentale, învăţătoreşti şi pastoral-misionare. Dintre aceştia, celor mai harnici şi con-ştiincioşi li se poate încredinţa, de către chiriarh, oficiul de paroh, pentru intensificarea activităţii parohiale.
(2) Fiecare preot slujitor are în cuprinsul parohiei un sector bine delimitat şi aprobat de chiriarh, pe baza raportului întocmit de către delegaţii Centrului eparhial.
(3) Preoţii şi diaconii, personalul didactic din învăţământul teologic şi cel care predă religia, studenţii în teologie, precum şi dascălii (cateheţii) care au absolvit Şcoala de cântăreţi bisericeşti au îndatorirea pastorală şi misionară de a face catehizare în parohiile la care slujesc sau în care locuiesc, în acord cu preotul paroh, conform normelor stabilite de către Sfântul Sinod şi centrele eparhiale.
(4) Preoţii, diaconii şi cântăreţii bisericeşti au drepturile şi îndatoririle prevăzute de Sfintele canoane, prezentul statut, regulamentele bisericeşti şi hotărârile Centrului eparhial.
Art. 53 - (1) Mai multe parohii (10–15) din cadrul unui protopopiat se constituie într-un cerc misionar pentru desfăşurarea de activităţi bisericeşti, misionar-pastorale, culturale şi sociale.
(2) Chiriarhul deleagă pe unul din preoţi drept coordonator al cercului misionar.

C. Adunarea parohială
Art. 54 - (1) Parohia are ca organism deliberativ Adunarea parohială.
(2) Adunarea parohială este compusă din credincioşii majori ai parohiei, bărbaţi şi femei, care mărturisesc prin credinţa, faptele şi ţinuta lor morală, ataşamentul faţă de Biserica Ortodoxă, de învăţătura ei de credinţă şi de instituţiile ei.
(3) Preşedintele Adunării parohiale este preotul paroh, iar în lipsa acestuia, preotul delegat de protopop dintre slujitorii parohiei sau de la o altă parohie învecinată. În cazul în care la Adunarea parohială ia parte şi protopopul sau un preot delegat de către Centrul eparhial, acesta prezidează şedinţa.
(4) Preoţii şi diaconii slujitori activi ai unei parohii, precum şi preoţii pensionari care au domiciliul stabil pe teritoriul parohiei respective sunt membri de drept ai Adunării parohiale.
Art. 55 - (1) Adunarea parohială exercită următoarele atribuţii:
a) alege membrii Consiliului parohial şi pe cei ai Comitetului parohial;
b) aprobă raportul de activitate al Consiliului parohial;
c) aprobă raportul de activitate al Comitetului parohial;
d) aprobă bugetul anual al parohiei;
e) ia hotărâri cu privire la zidirea, repararea, restaurarea şi întreţinerea bisericii, a casei parohiale şi a altor clădiri ale parohiei;
f) hotărăşte înfiinţarea de fonduri cu scop bisericesc, cultural sau social-filantropic şi stabileşte normele pentru completarea resurselor financiare necesare parohiei;
g) la propunerea Consiliului parohial fixează cuantumul contribuţiilor benevole de cult, potrivit nevoilor parohiei;
h) examinează şi completează raportul anual despre mersul tuturor activităţilor parohiei;
i) aprobă anual contul de execuţie şi bilanţul financiar-contabil al parohiei;
j) face propuneri spre aprobarea Consiliului eparhial, cu privire la transmiterea cu orice titlu a folosinţei sau proprietăţii asupra bunurilor imobile parohiale (vânzare, cumpărare, închiriere, schimb etc.), precum şi asupra grevării cu sarcini sau afectării de servituţi a bunurilor parohiale, cu excepţia bunurilor sacre, care nu pot fi înstrăinate;
k) aprobă măsuri pentru administrarea proprietăţilor mobile şi imobile ale parohiei, supraveghind buna întreţinere a edificiilor bisericeşti, culturale, social-filantropice şi fundaţionale;
(2) Hotărârile Adunării parohiale cu privire la atribuţiile menţionate la alin. (1) lit. d), e), i) şi j) devin valabile numai după verificarea şi aprobarea lor de către Consiliul eparhial.
Art. 56 - (1) Adunarea parohială se întruneşte în şedinţă ordinară o dată pe an, şi anume în primul trimestru al anului, iar în şedinţe extraordinare, ori de câte ori este nevoie.
(2) Adunarea parohială este convocată de preşedinte, cu cel puţin o săptămână înainte de data fixată pentru întrunire, înştiinţând despre aceasta pe protopop. În caz de neputinţă sau reavoinţă a parohului, Adunarea parohială este convocată şi prezidată de protopop, din încredinţarea chiriarhului.
(3) Convocarea va cuprinde locul, data şi ora Adunării parohiale, precum şi problemele ce se vor discuta, va fi citită de preotul paroh în biserică, îndată după terminarea Sfintei Liturghii şi va fi afişată la uşa bisericii.
Art. 57 - (1) Adunarea parohială este valabil constituită în prezenţa preotului paroh sau a preotului delegat de către Centrul eparhial şi a cel puţin o zecime din totalul membrilor înscrişi în lista membrilor Adunării parohiale.
(2) Dacă la data fixată pentru Adunarea parohială nu se întruneşte numărul necesar de membri, Adunarea parohială are loc, fără vreo altă convocare, în duminica următoare, în acelaşi loc şi la aceeaşi oră, când aceasta este valabil constituită cu numărul de membri prezenţi, dintre care nu pot lipsi două treimi dintre membrii Consiliului parohial.
Art. 58 - (1) Adunarea parohială ia hotărâri valabile cu votul a jumătate plus unu dintre membrii prezenţi.
(2) Lucrările şi hotărârile Adunării parohiale se consemnează într-un registru de procese-verbale ale şedinţelor acesteia.
(3) Împotriva hotărârilor Adunării parohiale se pot face contestaţii la Permanenţa Consiliului eparhial numai de către membrii Adunării parohiale înscrişi în listă şi prezenţi la şedinţa Adunării parohiale care a adoptat hotărârea contestată.
(4) Contestaţiile se depun în termen de 14 zile lucrătoare de la data şedinţei, la protopopiat, care le va înregistra şi înainta, odată cu avizul acestuia, Permanenţei Consiliului eparhial.

D. Consiliul parohial
Art. 59 - (1) Consiliul Parohial este organismul executiv al Adunării parohiale. Adunarea parohială este cea care alege din sânul ei pe membrii Consiliului parohial - în număr de 7, 9 sau 12 membri - în funcţie de categoria parohiei, precum şi 2-4 membri supleanţi.
(2) Membrii Consiliului parohial şi supleanţii, persoane majore, se aleg pe termen de 4 ani, activează benevol şi pot fi realeşi.
(3) Membrii aceleiaşi familii, precum şi rudeniile spirituale (naşii şi finii) nu pot fi în acelaşi timp membri ai Consiliului parohial.
(4) Sunt membri de drept în Consiliul parohial, cu vot deliberativ, preotul paroh ca preşedinte, ceilalţi preoţi şi diaconi slujitori activi ai parohiei, precum şi primul cântăreţ (cantor, dascăl) al bisericii parohiale.
Art. 60 - Pentru activitate potrivnică Bisericii, membrii Consiliului parohial pot fi revocaţi de Permanenţa Consiliului eparhial, la cererea motivată a parohului, avizată de protopop, sau în urma constatării de către autoritatea superioară bisericească. Membrii revocaţi nu pot fi realeşi timp de 5 ani în Consiliul parohial.
Art. 61 - (1) În afara atribuţiilor prevăzute la art. 55, lit. a), b), c), d), e), i) şi j), Consiliul parohial exercită toate atribuţiile Adunării parohiale, când aceasta nu este întrunită, precum şi următoarele atribuţii:
a) desemnează dintre membrii Adunării parohiale un delegat pentru alegerea membrilor mireni ai Adunării eparhiale din circumscripţia respectivă;
b) întocmeşte bugetul parohial şi urmăreşte modul de chivernisire al acestuia;
c) întocmeşte raportul privind contul de execuţie şi bilanţul financiar-contabil al parohiei;
d) elaborează raportul anual privind activitatea Consiliului parohial, pe care îl prezintă spre aprobare Adunării parohiale;
e) desemnează 2 cenzori pentru controlul financiar al Comitetului parohial;
f) primeşte şi verifică justificarea financiară anuală a gestiunii Comitetului parohial;
g) aprobă propunerile preotului paroh privind înzestrarea bisericii cu veşminte, icoane, obiecte şi cărţi de cult, cele necesare pentru serviciul religios şi a instituţiilor parohiale (culturale, sociale, fundaţionale), precum şi alocarea fondurilor corespunzătoare;
h) veghează ca aprovizionarea pangarului parohiei cu lumânări, calendare, obiecte şi cărţi de cult, precum şi tipărituri de zidire duhovnicească, să se facă numai de la Centrul eparhial, pentru susţinerea activităţilor misionare ale eparhiei respective;
i) unde sunt mai mulţi slujitori ai altarului, încredinţează, cu proces-verbal, pangarul unui alt slujitor decât parohul, cu asumarea întregii răspunderi materiale şi gestionare de către acesta.
(2) Hotărârile în legătură cu prevederile de la alin. (1), lit. a), e) şi i) ale prezentului articol se comunică protopopului, pentru aprobare.
Art. 62 - (1) Consiliul Parohial se întruneşte lunar sau cel puţin o dată pe trimestru.
(2) Convocarea o face preotul paroh, cu minimum o săptămână înainte de data întrunirii, cu prezentarea problemelor ce se află pe ordinea de zi.
(3) Consiliul parohial este legal constituit cu prezenţa a trei pătrimi dintre membrii săi şi ia hotărâri valabile cu votul a două treimi dintre membrii prezenţi.
(4) Lucrările şi hotărârile Consiliului parohial se consemnează într-un registru de procese-verbale ale şedinţelor Consiliului parohial.
(5) Hotărârile Consiliului parohial sunt valabile pentru toţi credincioşii parohiei.
(6) Eventualele contestaţii împotriva hotărârilor Consiliului parohial se pot face în cel mult 14 zile la protopop, care este dator să le înainteze, cu avizul său, Permanenţei Consiliului eparhial, în termen de cel mult 5 zile.
Art. 63 - Consiliul parohial deleagă unul sau 2 membri care, în calitate de epitropi, sprijină parohul în administrarea corectă şi eficientă a bunurilor parohiale. Numele epitropilor se comunică protopopiatului pentru aprobare într-o şedinţă de lucru a acestuia.

E. Administrarea bunurilor parohiale
Art. 64 - (1) Parohul este administratorul întregii averi parohiale mobile şi imobile împreună cu Consiliul parohial, sub controlul Centrului eparhial, şi răspunde canonic-disciplinar şi adminis-trativ-bisericesc în faţa acestuia, iar pentru administrarea şi gestionarea defectuoasă a averii bisericeşti răspunde în faţa instanţelor civile, în baza legislaţiei civile şi penale.
(2) Când unele atribuţii gestionare au fost delegate altui preot sau unui diacon slujitor de la parohie, potrivit prevederilor art. 61, lit. i) din prezentul statut, acesta răspunde canonic-disciplinar, administrativ-bisericesc, civil şi penal pentru gestionarea bunurilor încredinţate.
(3) Aprobarea anuală a gestiunii nu îl exonerează de răspundere pe paroh, pe preotul sau diaconul gestionar pentru neregulile descoperite ulterior.
Art. 65 - Preotul paroh, ca administrator al bunurilor parohiale, are următoarele îndatoriri:
a)  să administreze corect bunurile mobile şi imobile ale parohiei, instituţiilor culturale, sociale şi fundaţionale, precum şi fondurile parohiale pe baza registrelor de evidenţă financiar-contabilă, de gestiune şi inventar;
b)  să ia măsuri pentru păstrarea în siguranţă a bunurilor şi a documentelor de valoare ale parohiei;
c) să ţină registrul de venituri şi cheltuieli;
d) să prezinte Consiliului Parohial, la sfârşitul anului, un raport asupra veniturilor şi cheltuielilor bisericeşti, culturale, sociale şi fundaţionale;
e) să se îngrijească, împreună cu ceilalţi preoţi slujitori şi cu epitropii, de luarea măsurilor pentru întreţinerea, repararea şi restaurarea edificiilor bisericeşti parohiale, ale instituţiilor culturale, social-filantropice şi fundaţionale, a casei parohiale, a curţii şi cimitirului parohial, precum şi a altor bunuri bisericeşti parohiale; să construiască sau să cumpere o casă parohială, acolo unde nu există;
f) să se îngrijească, împreună cu ceilalţi preoţi slujitori şi cu epitropii, de înscrierea în evidenţele parohiale şi ale autorităţilor centrale şi locale competente a bunurilor mobile şi imobile ale parohiei, de buna administrare a acestora, precum şi de întocmirea şi buna păstrare a actelor de proprietate, potrivit prevederilor statutare, regulamentare bisericeşti, a hotărârilor organelor biseri-ceşti centrale şi eparhiale. Câte o copie legalizată a actelor de proprietate a bunurilor parohiei se păstrează la protopopiat şi la Centrul eparhial;
g) să încaseze sumele cuvenite parohiei potrivit hotărârilor Adunării parohiale şi să facă, la timp, plăţile curente.

F. Comitetul parohial

Art. 66 - (1) Comitetul parohial este organismul bisericesc parohial care funcţionează sub preşedinţia de drept a preotului paroh. Membrii Comitetului parohial sunt aleşi de Adunarea parohială. Comitetul parohial are un număr dublu de membri faţă de cel al Consiliului parohial.
(2) Comitetul parohial este alcătuit din persoane majore ale comunităţii parohiale, pe principiul voluntariatului.
(3) Comitetul parohial este prezidat de paroh ajutat de un birou de conducere compus din: coordonator de programe, secretar şi casier.
(4) Comitetul parohial are prevederi şi evidenţă gestionară proprie în cadrul bugetului parohial pentru activităţile desfăşurate utilizând, sub controlul preotului paroh, acelaşi cont bancar, şi face justificarea financiară anuală faţă de Consiliul parohial. Pentru controlul financiar al Comitetului parohial sunt desemnaţi 2 cenzori de către Consiliul parohial.
(5) Revocarea membrilor Comitetului parohial se face potrivit procedurii prevăzute pentru membrii Consiliului parohial, la art. 60 din prezentul statut.
Art. 67 - (1) Comitetul parohial are 5 servicii, fiecare fiind condus de un coordonator numit de către biroul de conducere.
(2) Serviciile Comitetului parohial au următoarele atribuţii:
a. Serviciul social:
1. cooperează permanent cu asistenţii sociali ai parohiei, protopopiatului şi Centrului eparhial;
2. cooptează în Comitetul parohial, pentru colaborare, pe asistentul social sau lucrătorul social de la primăria locală, sau, după caz, îl invită la şedinţele Comitetului parohial;
3. colaborează cu unităţile medicale şi sprijină diferite programe de sănătate;
4. se ocupă cu ajutorarea săracilor, orfanilor, văduvelor şi a vârstnicilor;
5. sprijină integrarea socială a deţinuţilor eliberaţi din penitenciare;
6. sprijină reinserţia socială a tinerilor instituţionalizaţi care, după împlinirea vârstei de 18 ani, au părăsit centrele de plasament;
7. cooperează cu organizaţii neguvernamentale în condiţiile legislaţiei bisericeşti în vigoare;
8. sprijină programul de asistenţă maternală şi adopţiile naţionale;
9. promovează şi susţine programe social-filantropice ale parohiei; sprijină şi întreţine cantina socială a parohiei;
10 . cooperează în permanenţă cu preoţii misionari din sistemul de sănătate, penitenciare şi armată, azile, orfelinate etc.;
11. cu acordul autorităţii bisericeşti superioare, colectează ajutoare în situaţii de urgenţă şi sprijină constituirea unui fond financiar pentru astfel de situaţii;
12. sprijină programele de prevenire şi eradicare a violenţei în familie, de combatere a traficului de fiinţe umane, a drogurilor şi altele, precum şi acordarea asistenţei spirituale şi materiale familiilor din care părinţii au plecat la muncă sau studii în străinătate ori au emigrat definitiv.
b. Serviciul misionar:
1. cooperează cu alte parohii, cu mânăstiri şi cu duhovnici din zonă;
2. promovează difuzarea şi citirea Sfintei Scripturi şi a cărţilor duhovniceşti, cu recomandarea preotului paroh;
3. îl sprijină pe preotul paroh în organizarea unor activităţi misionare, pentru o mai bună cunoaştere, păstrare şi consolidare a credinţei ortodoxe;
4. ajută la organizarea hramului bisericii, a întrunirilor duhovniceşti şi a altor manifestări religioase şi sprijină achiziţionarea de material audio-vizual cu caracter religios;
5. organizează vizite misionare în spitale, în penitenciare, în centre pentru ocrotirea copiilor şi a vârstnicilor şi în familii aflate în dificultate;
6. menţine, în permanenţă, legătura cu asociaţiile bisericeşti ortodoxe de pe teritoriul parohiei şi al eparhiei;
7. identifică şi sprijină persoanele indecise şi oscilante din punct de vedere religios, pentru întărirea lor în credinţă şi participarea la viaţa Bisericii;
8. ajută Consiliul parohial la colectarea Fondului central misionar, Fondului Filantropia şi a unor fonduri speciale în situaţii de urgenţă.
c. Serviciul cultural:
1. iniţiază şi sprijină achiziţionarea şi distribuirea cărţilor de cult, icoane, cruciuliţe şi cărţi de zidire sufletească pentru credincioşi şi pentru biblioteca parohială;
2. încurajează în comunitate citirea cărţilor şi a revistelor din biblioteca parohială, audierea programelor radiofonice ortodoxe şi vizionarea programelor ortodoxe de televiziune;
3. împreună cu profesorii de religie, încurajează participarea elevilor la Sfinta Liturghie şi la alte slujbe bisericeşti, precum şi la activităţi cultural-educative care promovează credinţa creştină ortodoxă;
4. sprijină înfiinţarea de capele sau paraclise în şcolile din cuprinsul parohiei;
5. organizează festivităţi legate de marile sărbători bisericeşti şi naţionale menţionate în calendarul bisericesc anual;
6. susţine cântarea omofonă şi a corului bisericii;
7. organizează acţiuni privind păstrarea şi promovarea tradiţiilor, a folclorului şi a specificului cultural local şi naţional;
8. înfiinţează şi acordă burse de studiu şi ajutoare pentru elevii merituoşi şi pentru cei din familii cu posibilităţi materiale modeste;
9. organizează, cu sprijinul profesorilor şi donatorilor, meditaţii gratuite pentru elevii săraci din parohie;
10. antrenează intelectualii din parohie în activităţi de promovare a credinţei ortodoxe şi a culturii româneşti.
d. Serviciul pentru tineret:
1. promovează cartea religioasă în rândul tinerilor şi încurajează publicarea unei foi parohiale;
2. invită personalităţi culturale pentru conferinţe adresate tinerilor;
3. organizează întâlniri cu tineri, la care sunt invitaţi ierarhi, preoţi, profesori de teologie;
4. acordă premii în cărţi elevilor merituoşi din comunitate proveniţi din instituţii de ocrotire socială sau din familii şi medii sociale defavorizate;
5. sprijină preotul paroh în ducerea la îndeplinire a deciziilor Sfântului Sinod sau ale chiriarhului locului în probleme de educaţie a tineretului şcolar de toate vârstele;
6. organizează pelerinaje, excursii şi tabere de tineret cu caracter creştin.
e. Serviciul administrativ-gospodăresc:
1. se îngrijeşte de înzestrarea şi înfrumuseţarea bisericii, precum şi de cimitirul parohial;
2. se îngrijeşte de întreţinerea monumentelor eroilor şi a troiţelor de pe teritoriul parohiei;
3. are grijă de întreţinerea curţii bisericii, a spaţiilor verzi şi a incintei (casă parohială, casa de prăznuire, clopotniţă, capelă, muzeu etc.).
Art. 68 - Parohiile pot colabora cu filiale ale asociaţiilor şi fundaţiilor bisericeşti constituite cu aprobarea Sfântului Sinod sau cu binecuvântarea chiriarhului.