Adaugat : 21 Iunie 2016
Un gând sincer, la o deosebită aniversare – Preasfinţitul Părinte Episcop Dr. Iustin Hodea Sigheteanul la împlinirea frumoasei şi binecuvântatei vârste de cincizeci şi cinci de ani...
Preasfinţite Părinte Episcop Iustin,
Cuprins fiind de emoţie, respect, recunoştinţă şi veneraţie vă mărturisesc în mod deschis că m-am tot gândit, preţ de mai multe zile cum să-mi pot exprima, cât mai bine, în câteva rânduri, aceste stări şi sentimente faţă de Preasfinţia Voastră acum, la acest mărit şi cinstit ceas aniversar, al împlinirii a cinzeci şi cinci de ani de viaţă pământească, trăiţi şi petrecuţi în ogorul Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos – Arhiereul cel veşnic, pe care-l slujiţi cu atâta vocaţie, dăruire, devotament, dragoste şi abnegaţie de foarte mulţi ani!...
Constat, cu oarecare strângere de inimă, că nu este uşor să faci un asemenea lucru mai ales pentru unul ca mine care vă cunosc de, relativ, puţină vreme adică de numai şaptesprezece ani, când, acolo – la mănăstirea de suflet şi de metanie a Preasfinţiei Voastre – Rohia din Ţara Lăpuşului, aţi fost hirotonit ca arhiereu în ziua de 17.04.1994, în duminica a cincea din Sfântul şi Marele Post al Paştilor, de către vrednici ierarhi ai Bisericii noastre dreptmăritoare, cum ar fi Mitropolitul de pie memorie Dr. Antonie Plămădeală al Ardealului, Episcopul maramureşan şi rohian Emilian Birdaş, Episcopul cuminte şi cumsecade Ioan Mihălţan al Oradiei, şi, mai ales, Părintele şi Mentorul dumneavoastră duhovnicesc – Arhiepiscopul nonagenar şi voievodal Iustinian Chira al Maramureşului şi Sătmarului istoric, pururea românesc, unde şi de unde, iată, slujiţi şi propovăduiţi, cu timp şi fără timp, pastoral, apologetic şi misionar, clerului, cinului monahal şi dreptmăritorilor creştini din cuprinsul acestei binecuvântate şi de Dumnezeu păzite Episcopii a celor două judeţe din Nordul ţării: Maramureş şi Satu Mare!...
În primul rând, în aceste clipe şi momente festive, aduc mulţumire şi dau slavă lui Dumnezeu – Cel în Treime mărit şi lăudat că am avut marea ocazie şi deosebita posibilitate sau fericitul prilej de a vă întâlni şi de a vă cunoaşte, şi a de a-mi fi de mare folos duhovnicesc acest lucru, fiindcă în viziunea, în mintea şi în inima mea personalitatea Preasfinţiei Voastre se conturează şi se identifică prin câteva trăsături definitorii şi multe calităţi distincte şi anume: în primul rând prin caracterul, onoarea şi demnitatea Preasfinţiei Voastre; apoi prin vocea dumneavoastră inconfundabilă – acel timbru baritonal de neegalat; după aceea prin cultura teologică şi nu numai cu care aţi fost şi sunteţi hăruit, dăruit şi înzestrat, datorită muncii şi tenacităţii Preasfinţiei Voastre, apoi prin maturitatea şi bogata experienţă sau înţelepciune pastorală şi duhovnicească, ataşamentul faţă de valorile spirituale, perene ale poporului nostru, felul dummneavoastră de a fi şi de a vă purta, foarte firesc şi mai puţin sofisticat sau complicat; după aceea prin tenacitatea şi perseverenţa, prin dispoziţia pe care o aveţi spre intensificarea eforturilor în vederea rezolvării unor probleme, (unele, dintre cele mai dificile) în special atunci când situaţia o cere, şi pe care le ştiţi gestiona, depăşi şi rezolva în spirit de echipă, conlucrare şi cooperare; apoi prin retorica, elocinţa, coerenţa, logica, raţiunea şi cursivitatea gândirii sănătoase, practice şi realiste, a atitudinii corecte, comportamentului sănătos şi a bunei purtări cu care sunteţi înzestrat, datorită bunei creşteri şi educaţii, dobândită în locul natal al Rozavlei Maramureşului istoric, a intrucţiei şi educaţiei şcolare, seminariale, academice, universitare şi postuniversitare de la Cluj Napoca şi Sibiu; a muncii, şlefuirii, dăruirii, jertfei, perseverenţei şi tenacităţii Preasfinţiei Voastre, cultivate şi dobândite la Şcoala vieţii monahale, în duhul şi trăirea călugărească a postului, ascezei şi rugăciunii neîncetate, în vatra sfântă a Mănăstirii dumneavoastră de suflet şi de metanie – “Sfânta Ana” din Rohia, lângă mari părinţi duhovniceşti şi oameni însemnaţi cum ar fi: Părintele Arhiepiscop Iustinian Chira – al cărui ucenic preaiubit şi prim colaborator îi sunteţi, cu fidelitate şi credincioşie, de atâta vreme; Părintele Arhimandrit şi Stareţ Serafim Man, Părintele Nicolae Steinhardt, vestitul poet şi scriitor creştin Ioan Alexandru şi mulţi alţii…
Toţi aceşti talanţi şi aceste minunate daruri le aveţi (şi) fiindcă sunteţi un autodidact înnăscut şi foarte consecvent cu dumneavoastră de-a lungul întregii vieţi; vă ajută foarte mult în acest sens luciditatea şi spiritul critic însoţit de foarte multă înţelegere şi condescendenţă; pe urmă prin spiritul de rigoare şi dişciplină, în primul rând cu propria dumneavoastră persoană, revelat şi manifestat cu fiecare slujire ori cu fiecare predică sau cuvântare, susţinute într-un mod foarte concis, coerent dar şi consistent, în diferite împrejurări sau cu diferite ocazii; comportamentul, felul dumneavoastră de a fi şi de a vă raporta la semenii Preasfinţiei Voastre, cu alte cuvinte, la noi toţi, la fiecare în parte, într-un mod deosebit şi unic fiind foarte respectuos, accesibil şi deschis, toate acestea descoperind, în persoana Preasfinţiei Voastre, o generozitate şi o etică a bunului simţ pe care le-aţi cultivat de-a lungul întregii dumneavoastră vieţi şi care astăzi le întâlneşti tot mai rar!...
De asemenea, mai aveţi şi calitatea de a fi un om de o naturaleţe, de un farmec aparte, de o sinceritate, o discreţie, demnitate şi onestitate ieşite din comun, care inspiră fiecăruia dintre noi foarte multă încredere, confort sufletesc şi dragoste faţă de valorile eterne ale spiritualităţii noastre romăneşti şi autentic ortodoxe!...
Să ştiţi, Preasfinţia Voastră, că acest fel de a fi, de a vă comporta, de vă purta într-un mod nefăţarnic, nemitarnic şi neslugarnic, mod şi fel ce vă face mult iubit şi foarte preţuit de multă lume, care vă stimează şi vă apreciază în mod sincer şi admirativ, este foarte folositor, deci, multor oameni – slujitori ai altarelor, călugări sau credincioşi ai Bisericii noastre dreptmăritoare!...
Cugetând acum, la activitatea şi la personalitatea Preasfinţiei Voastre, care este foarte bine conturată ori consolidată şi cât se poate de autentică, de bogată, de variată şi de firească, mă gândesc la darul omului providenţial cu care v-a înzestrat Creatorul şi Stăpânul nostru al tuturor – Domnul Dumnezeu şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos – pe care Preasfinţia Voastră îl cinstiţi şi îl slujiţi cu toată sinceritatea, dragostea şi abnegaţia!...
Acum, în cuprinsul acestor modeste dar sincere rânduri de evocare şi aprecire, vă mărturisesc la modul cel mai sincer că m-aş bucura să ştiu, Preasfinţia Voastră, că atât contemporanii, mai tineri sau mai bătrâni, cât şi posteritatea (la momentul cuvenit şi potrivit), vă vor acorda, totdeauna, cinstea, recunoştinţa şi preţuirea cuvenită pentru tot ce aţi făcut, pentru ceea ce sunteţi şi însemnaţi (sau ar trebui să însemnaţi, încă de acum) în conştiinţa şi în memoria noastră colectivă, care, mă rog lui Dumnezeu să nu fie alterată şi o spun aceasta cu mare înfrigurare fiindcă, din păcate, noi cam avem „darul” acesta de a ne uita, foarte repede binefăcătorii şi înaintaşii noştri dar încerc, totuşi, să–mi fac un act de încurajare şi de optimism şi să cred că ori de câte ori va fi pomenit numele dumneavoastră va fi pronunţat cu veneraţie şi respect pentru tot binele pe care l-aţi făcut atâtor oameni şi care fapte, fiţi sigur, că sunt consemnate de către Mântuitorul nostru Iisus Hristos – Arhiereul Cel Veşnic, în Împărăţia Sa cea cerească şi veşnică, de care ne rugăm cu toţii Lui, să aveţi parte!...
Aşadar, fiţi încredinţat, Preasfinţite Părinte Episcop Iustin, că sunt foarte mulţi oameni de rând, credincioşi şi slujitori ai Bisericii noastre strămoşeşti, care se roagă Bunului Dumnezeu, să vă dăruiască multă sănătate, putere de muncă în continuare, fiindcă aveţi nevoie şi este nevoie de aşa ceva, mult spor şi multe împliniri duhovniceşti, cu linişte şi pace în suflet, multă bucurie sufletească, şi, totodată, să vă răsplătească pentru faptul că i-aţi făcut pe ei sau pe copiii lor oameni cu şcoală teologică înaltă, încheiată, şi pe care, apoi i-aţi hirotonit preoţi şi diaconi, după care i-aţi instalat în parohiile încredinţate lor spre păstorirea turmei celei cuvântătoare, spre Slava lui Dumnezeu – Păstorul cel Bun; apoi aţi târnosit şi binecuvântat atât de multe biserici, altare şi lăcaşuri de închinare – fapt care nu poate fi uitat în istoria acestor locuri - marcate de prezenţa şi activitatea Preasfinţiei Voastre, atât de consistentă, de vastă şi de prodigioasă şi care s-a desfăşurat, şi se desfăşoară pe mai departe, pe parcursul atâtor ani; rugăciuni cărora mă alătur şi eu, dorindu-vă, încă odată să ne trăiţi întru mulţi, folositori, buni şi roditori ani!...
Acum, în încheierea acestei modeste scrisori, vă mărturisesc faptul, Preasfinţia Voastră că eu personal, mă simt foarte onorat pentru faptul că am avut fericitul prilej şi marea şansă de vă întâlni şi de vă cunoaşte, pentru care motiv am ţinut neaparat să-mi exprim, (şi) în scris, recunoştinţa şi omagiul meu la acest ceas aniversar când vă doresc să aveţi parte, în continuare, de fortuită sănătate, de mult spor şi de alese împliniri duhovniceşti!...
Un sincer şi călduros „La Mulţi, Binecuvântaţi şi Fericiţi Ani!” Preasfinţită Părinte Episcop Iustin, acum la împlinirea frumoasei şi rotunde vârste pământeşti de 55 de ani!...
Dumnezeu să vă ajute, în continuare, în tot lucrul cel bun! Amin!...
Bucureşti – 23.06.2016
Cu aleasă preţuire şi deosebită recunoştinţă,
Dr. Stelian Gomboş
Preasfinţiei Sale, Dr. Iustin Hodea Sigheteanul –
Arhiereu Vicar al Episcopiei Maramureşului
şi Sătmarului – Baia Mare.
